Monumentul – mausoleu al vanatorilor de munte

Monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte este situat in partea de nord-est a orasului, pe o larga terasa, creata artificial in 1936 pe Culmea Plesului, la o altitudine de 491 m, cam cu 100 m deasupra orasului, pentru a putea fi observat cu usurinta de la distante mari.

Acest monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte a fost ridicat la Targu Neamt, deoarece aici, in iarna anului 1916 si primavara anului 1917, pe povarnisurile Culmii Plesului, s-au instruit primii luptatori vanatori de munte, multi dintre ostasii acestui batalion fiind din zona.

Acest monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte a fost construit la propunerea Societatii “Cultul eroilor”, cu sprijinul “Comitetului de initiativa al vanatorilor de munte”, cu sediul in Bucuresti, in fruntea caruia a fost generalul Virgil Badulescu (atunci maior), cel care a instruit si pregatit primul batalion de vanatori de munte, impreuna cu 28 de ofiteri din cadrul corpului de armata al vanatorilor de munte.
La nivelul orasului Targu Neamt, a fost constituit un “Comitet local”, in frunte cu primarul Ioan Balan si cu veteranul de razboi Constantin Rafaila, vanator de munte, sergent pe campul de lupta, decorat cu “Crucea Mihai Viteazul”.

Monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte a fost inaugurat la 29 iunie 1939, in cadrul unei solemnitati la care a participat regele Carol al II-lea, intemeietorul primului batalion de vamatori de munte, primul ministru Armand Calinescu, generali, ofiteri superiori ai corpului de armata al vanatorilor de munte, oficialitati ale judetului si multi locuitori din oras si din imprejurimi. Monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte este “inchinat eroilor care au infruntat urgia focului dusman si au inscris pagini de glorie si jertfe in istoria Razboiului de Reintregire a Neamului la Targu-Ocna, Magura, Ciresoaia si la Cosna”. De atunci, deasupra orasului, pe Culmea Plesului, strajuieste aceasta impunatoare opera de arhitectura si de arta, realizata de arhitectul Theodor Burca.

Monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte are un soclu bine proportionat, cu inaltimea de 16 m, sugerand prin forma sa terminala un foisor de observator. Pe laturile monumentului sunt trei placi de marmura: una aminteste data de 27 iulie 1917, cand vanatorii de munte pleaca pe linia frontului; o placa mare cuprinde numele celor 172 “vanatori de munte cazuti pe campul de onoare”, si a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii monumentului.

Pe soclu mai sunt doua basoreliefuri, realizate in bronz de catre Theodor Burca. Unul prezinta o femeie inaripata, imbracata in haine de roman, cu o spada la sold, in miscare, ce face un salt de pe un varf de munte. Ea simbolizeaza Romania. In mana stanga tine stema Romaniei sprijinita pe umar, iar in mana dreapta intinsa are o coronita de lauri. Al doilea basorelief prezinta militari romani avantandu-se in lupta, cu casca pe cap si cu baioneta la arma. Pe o treapta superioara a soclului se afla un vultur mare, din bronz, ce-si ia zborul catre vest, la fel ca ostasii primului batalion de vanatori de munte porniti spre frontul de lupta. In partea de nord, apare la suprafata cripta mausoleului, sub forma unui mormant, cu lespedea neagra, cu o cruce alba pe ea.

Monumentul-mausoleu al vanatorilor de munte a fost renovat in 1990 si anual, la 3 noiembrie, este sarbatorita “Ziua vanatorilor de munte”.

Statiunea Baltatesti

Statiunea Baltatesti situata in judetul Neamt, este consemnata documentar la inceputul secolului al XVIII-lea , fiind cunoscuta pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentratie de pana la 280 g/l. Intre factorii de cura se evidentiaza, de asemenea, aerul curat, puternic ozonat, in jurul statiunii aflandu-se “Codrii de arama” si “Padurea de argint”.

Baile de la Statiunea Baltatesti, sunt situate la o altitudine de 475 m, functioneaza din anul 1810, prin grija printului Cantacuzino: in 1810, principele Cantacuzino, aflat la o vanatoare, descopera cateva fantani cu apa sarata. Constient de valoarea terapeutica a apei, principele a pus bazele unei mici statiuni. In 1878, doctorul Dumitru Cantemir cumpara proprietatea si o dezvolta. Apele minerale de aici au luat medalii de aur la Paris in anul 1900 si la Bucuresti in anul 1906. Capacitatea de cazare era de 100 de camere in anul 1938. Statiunea Baltatesti a fost modernizata si extinsa in anul 1970.

Din 1993, Statiunea Baltatesti a fost preluata de Ministerul Apararii Nationale , avand o capacitate de cazare de 450 locuri pe serie. Apele minerale din statiunea Baltatesti sunt indicate in tratamentul unor afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni vasculare periferice, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni respiratorii.

Rezervatia de zimbri Dragos voda

Situata in partea de nord a judetului neamt,rezervatia de zimbri Dragos Voda reprezinta printre cele mai vizitate obiective turistice ale judetului.Este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusiv zimbrilor din Europa.Aceasta rezervatie a fost infiintata in anul 1968 iar primele exemplare au fost aduse tocmai din Polonia.Majoritatea zimbrilor locuiesc in captivitate si in general in rezervatii si in gradini zoologice.Partea cea mai urata este ca in zilele noastre mai exista in total aproximativ 3000 de exemplare.

Rezervatia de zimbri Dragos Voda adaposteste in prezent circa 24 zimbri ditre care 4 au fost adusi din Germania in jurul lunii decembrie.Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat cantarind undeva intre 300-900kg cu o lungime maxima de pana la 3 m.De obicei acestia cresc in paduri si in apropierea acestora relevand faptul ca astia au foarte putini sau chiar deloc dusmani naturali.

In captivitate zimbrii traiesc undeva in jurul a 25 de ani iar in libertate acestia duc chiar spre 30 de ani.Alimentatia lor este diversificata hraninduse in principal cu fanete dar si cu porumb,ovaz,secara fiind animale din categoria cornutelor.Principalul rezervatiei de zimbri Dragos Voda este sa mareasca numarul exemplarelor si exclusiv repopularea in urmatorii ani a padurilor cu aceste animale.

Cu siguranta ramane un obiectiv clar de vizitat asa ca nu ramane decat sa-ti iei concediu,masina si sa vizitezi Rezervatia de zimbri Dragos Voda din comuna Vanatori-Neamt.zimbrii-2

Piatra Neamt

Piatra Neamt, orasul de resedinta al judetului Neamt, reprezintă, într-adevăr, o “insulă urbana”, în munţi. În amfiteatru natural format la 310 m altitudine de Cozia, Pietricica, Batca Doamnei Cemegura şi dealuri, o pot găsi importante monumente istorice si de arta. Cele trei cetati dacice, datând din primul secol î.Hr. şi primul-lea AD, care au fost descoperite în timpul lucrărilor arheologice de la Batca Doamnei, Cozia şi Horodistea, au fost asociate cu cele mai vechi oras numit Petrodava, oraş care a fost menţionat în scrierile lui Ptolemeu ca bine. Cu alte cuvinte, poate fi luată în considerare faptul că oraşul a existat chiar şi cu 2000 ani în urmă. Într-un document datand al lui Alexandru cel Bun, Petrodava apare sub numele de “Piatra lui Craciun”. Curând după aceea, orasul a fost ales de Stefan cel Mare pentru a fi un punct strategic. În 1841, în om educat Gheorghe Asachi a stabilit prima moldovenească “fabrică de hârtie” de la Piatra-Neamţ, şi în 1872, Petrache Liciu infiintat primul teatru în acest domeniu.
Orasul Piatra Neamt
Puncte de interes:

. A fost construită între 1497-1499 în timpul lui Stefan cel Mare domnie şi deţine o splendid monument de arhitectura, care este decorat cu ceramica smaltuita de pe fatade si de asemenea, un turn (înalt de 10 m), cu un exterior scara de acces, ceea ce face la primul etaj posibil. Ambele cladiri au evidenţiat caracteristici ale arhitecturii moldovenesti stil.

Muzeul de Istorie. Construit in 1934, reorganizate în prezent clădirea în 1980. Aceasta detine 36 sali. Printre altele, aici veti gasi o valoroasa colectie de ceramica pictata neolitice Cucuteni de stil (o capodopera este unic “Hora de la Frumusica”, care este un suport antropomorf peste patru milenii vechi), un tezaur de aur traco nave, un extraordinar roman tezaur de vase de argint (ambele au fost descoperite în 1972 cu o greutate de peste 1 kg), o preţioasă colecţie numismatică cu greacă, dacice, romane, bizantine si monede Moldovenească (datand din secolele XIV-XV) şi diferite lucruri care au fost găsite în timpul arheologic lucrări de la Batca Doamnei şi la fosta Curtii Regale.

Piatra Neamt

Muzeul de Arta. Acesta a fost deschis în 1980. Acesta deţine numeroase lucrări români, care fac parte din români de arta plastica. Principalele expoziţia este dedicată de pictorii Lascar Viorel şi Aurel Baesu.

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii a fost stabilit în 1960 şi de a păstra cele mai valoroase colecţii de oligocen fossilized peşti în ţară. Există, de asemenea, de exponate care fac parte din următoarele domenii: mineralogie, botanics şi geologie.

Muzeul de Etnografie deţine o interesanta colectie de haine populare, instrumente care a folosit de a participa la artizanat-bărbaţi şi costumele tradiţionale rustic iniţial la zona Neamt.

Parcul din oraş. Construit pe latura de sud a Cozia Munte, de aproape un secol in urma. De acolo se poate obţine o uimitoare asupra orasului.

Ruinele cetatii dacice de la Batca Doamnei. Ei se află pe malul drept al raului Bistrita, pe cale de ieşire din oraş. Aici se poate vedea ziduri de incinta, cele doua sanctuare, un fragment de la gard, urme de aşezări dacice.

Manastirea Bistrita. Pe drumul de la Piatra Neamt la Bicaz, în urma drumul DN 15, timp de 5 km şi apoi la dreapta pentru a transforma o ţară pentru un alt drum 5 km. Ulterior, Manastirea Bistrita este pe deplin la vedere, fiind una dintre cele mai vechi moldovenească monahal de decontare. Alexandru cel Mare, completat de construcţie a bisericii, înainte de 7a Janaury 1407, biserica, care a devenit un foarte important centru de pelerinaj.

Cheile Bicazului

Aval de Lacul Roşu puteţi vedea Cheile Bicazului,serveşte ca un pasaj intre Transilvania si Moldova. Aceasta este de 8 km lungime până când ajunge la numit satul Bicazul Ardelean. Cheile Bicazului face parte din Parcul Naţional “Cheile Bicazului”, care include de fapt următoarele zone protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului şi Hăşmaşul Mare Munte. cheile_bicazului3

Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri (precum Pestera Neagra si Pestera Cascada) cat si avene ( Licas, Avenul cu trei intrari).
Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona.Cheile Bicazului cu o lungime de aproximativ 6 km fac legatura dintre Moldova si Transilvania,dacand parte cu succesc din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas.

Lacu Rosu

Lacu Roşu este un lac de baraj natural de stocare si este situat la poalele Munţilor Hăşmaşul Mare, undeva în apropierea oraşului Gheorgheni. Acesta este cel mai mare lac de munte natural în România, numele acestuia provenind de laaluviuni roscate (oxizi de fier si hidroxizi de fier) care s-au depus in lac. În timpul domniei lui Ceausescu, aceste două minuni erau destinaţii turistice obligatorii pentru cei care au vrut să îşi petrec vacanţa la munte. lacu-rosu

Lacul pare întunecat şi ameninţător, care te face să crezi că o civilizaţie lacustrian întâlnit soarta lor doar câţiva ani înainte să treci pe aici. Stoluri de raţe doar zbura în jurul tău, dacă decideţi să se aventureze în care navighează un vapor. Acesta este un puternic motiv pentru care trebuie să-ţi barca si timp de aproape 10 minute sa te iei la un concurs împreună cu aceste raţe. Dacă v-aţi departat prea mult de tarm, puteţi vedea ce a plecat de la aceasta “civilizatie”. lacu-rosu-3

Lacu Rosu a fost format, nu cu mult timp în urmă, o zi în iulie 1837, când, după multe furtuni într-un rând, o mare bucată de piatră a reusit sa se desprinda sis a blocheze 2 munti formand lacul. Singura “martor” al acestui dezastru natural sunt de molizii care a rămas încă în apă. Din cauza faptului că Suhardu Mic Munte a avut un purpuriu reflecţie în lac şi de roscat de var aluviunile aduse de paraiele din munti, ciobanii au decis să-i spunem Lacu Roşu.

Numai în 1857, trei turişti din Gheorgheni sau odihnit pe maluri şi au fost uimiti de frumusetea salbatica a peisajului montan. Deci, prin urmare, au răspândit cuvântul că au descoperit o bucata de paradis. De atunci, mulţi turişti au fost în vizită pe acest domeniu, fiind atraşi de frumuseţea naturală a lacului, de bogăţia faunei şi florei.

În 1910, drumul de la Gheorgheni, la Lacu Roşu a început să fie construit (acesta a fost construit, de fapt, numai până la locul numit “Gatul Iadului), si a fost terminata in 1937. Cu alte cuvinte, acest drum leaga de fapt Transilvania si Moldova.

Împrejurimile lacului prezinta o foarte bogata fauna si flora. Paduri de conifere sunt amestecate cu nuci şi păduri de salcie de munte. Ce este de floră în cauză, se poate vedea alb pini, sicomor arţar şi plop copaci. Animalele care trăiesc în zonă sunt următoarele: capra neagra, lupi, mistreti .

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.