Lacul Cuejdel

Lacul Cuejdel este situat in bazinul Cuejdiului, afluent al Bistritei pe stanga, la circa 20 km nord-vest de Piatra-Neamt. Lacul Cuejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafata de peste 35 ha, care a afectat versantul stang al vaii Cuejdiului, in mai multe etape, incepand din anul 1978 si pana in anul 1991 cand masa alunecarii de teren a barat in totalitate albia paraului, favorizand acumularea apei.

Lacul Cuejdel este un lac de baraj natural, de aceeasi origine ca si binecunoscutul Lacu Rosu. Fiind mai putin cunoscut si popularizat constituie, mai ales pentru locuitorii din zona Piatra-Neamt, un punct de atractie deosebit (drumetii, pescuit).

Datorita precipitatiilor abundente, procesul de alunecare s-a reluat si amplificat in Lacul Cuejdel. Astfel, fundul albiei in Lacul Cuejdel, cuprins intre km 0,5 si 1,5 amonte de confluent, a Cuejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant, prin alunecare. In anumite sectoare acest proces a antrenat, in mod violent, pe langa materiale deluviale si strate de roci si copaci, astfel incat grosimea depozitelor alunecate variaza intre 5 si 25 m. Deluviile care nu au fost dispuse uniform in lungul vaii au generat aparitia, in sectoarele neocupate complet, a inca patru lacuri mai mici ale caror suprafete variaza in jurul a catorva sute de metri patrati.

Săvineşti

Comuna Săvineşti este aşezată în partea central-sudică a judeţului Neamţ, la 12 km de reşedinţa judeţului, de o parte şi de alta a drumului naţional DN 15 Piatra-Neamţ – Bacău. Teritoriul comunei se întinde între lunca râului Bistriţa la S-V şi până în lunca pârâului Cracău la N-E, având o suprafaţă de 2.017 ha (20,2 kmp).

Se pare că denumirea localităţii Savinesti provine de la un anume Savin şi de la urmaşii acestuia, fapt care însă nu este recunoscut documentar. Prima atestare documentară a localităţii este cea de la 6 ianuarie 1411 în care satul apare cu denumirea de Soboleşti şi apoi cea din 11 iulie 1428 în care este denumit Sobolea şi care aparţinea de Mănăstirea Bistriţa.

Prima menţionare a actualei denumiri este de la 4 martie 1797, când domnitorul Alexandru Calimachi porunceşte ispravnicilor de Neamţ să cerceteze plângerea egumenului de la Mănăstirea Bistriţa împotriva locuitorilor satului Săvineşti.

La acestea se poate adăuga şi Colonia Săvineşti, o mică comunitate (actualmente cartier) ce a luat fiinţă odată cu venirea în localitate a muncitorilor şi specialiştilor ce au contribuit la ridicarea în anii ’60 a platformei chimice.

Satul Dumbrava Deal (ce a luat fiinţă după 1907 din locuitorii fugiţi de pe moşiile boiereşti din satele Crăcăuani, Bârgăuani şi Rediu) era numit Dumbrava Roşie din deal şi s-a constituit pe locul unei dumbrave de stejari ce a fost defrişată dându-se loturi de împroprietărire locuitorilor. Locuitorilor acestui sat li se spuneau “cei din deal” şi de aici şi denumirea satului Deleni.

Telegondola Piatra-Neamt

Telegondola Piatra Neamt
Statie pornire: gara Piatra-Neamt
Statie sosire: muntele cozla, altitudine 657 metri

Program functionare Telegondola Piatra-Neamt: Marti-Duminica / 10:00 – 20:30
Pret urcare: 6 RON
Pret urcare-coborare: 10 RON

Reduceri de preturi:
» 7 RON pentru grupuri de cel putin 30 persoane.
» 50% pentru elevi, studenti si pensionari.

Detalii tehnice telegondola Piatra neamt:
» Numar gondole: 22
» Durata calatorie: 6 minute
» Viteza de deplasare: 6 m/s
» Distanta maxima fata de sol: 63 metri
» Lungime traseu: 1915 metri

Telegondola este cel mai simplu si rapid mijloc de transport pentru a ajunge la partia de ski de pe dealul Cozla, si modul ideal prin care puteti admira orasul si imprejurimile de la o inaltime considerabila.

Harta Judetului Neamt

Harta geografica a judetului Neamt
Harta Judetului neamtPiatra Neamt – Tirgu Neamt – Roman – Humulesti – Savinesti – Rediu – Faurei – Bahna – Sabaoani – Stanita – Valea Ursului – Ceahlau – Durau – Hangu – Stefan cel mare – secuieni – Agapia – varatec – Pipirig – manastirea Neamt – Dumbrava Rosie – Borlesti – Pastraveni

Cheile Bicazului

Aval de Lacul Roşu puteţi vedea Cheile Bicazului,serveşte ca un pasaj intre Transilvania si Moldova. Aceasta este de 8 km lungime până când ajunge la numit satul Bicazul Ardelean. Cheile Bicazului face parte din Parcul Naţional “Cheile Bicazului”, care include de fapt următoarele zone protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului şi Hăşmaşul Mare Munte. cheile_bicazului3

Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri (precum Pestera Neagra si Pestera Cascada) cat si avene ( Licas, Avenul cu trei intrari).
Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona.Cheile Bicazului cu o lungime de aproximativ 6 km fac legatura dintre Moldova si Transilvania,dacand parte cu succesc din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.