iunie 15, 2009 la 11:39 am (Atractii turistice, Destinatii Turistice, Manastiri din judetul Neamt, Obiective turistice)
Tags: agroturism neamt, altar, asezamant, atractii turistice neamt, Borzesti, cai de acces, cercetari arheologice, constructia Manastirii Razboieni, destinatii turistice neamt, judetul neamt, lacas de cult, Manastirea Razboieni, manastiri in judetul neamt, Manastiri neamt, monumente din judeţul Neamţ, naos, obiective turistice neamt, patrimoniu romanesc, pronaso, Razboieni-Valea Alba, Sistemul de boltire, spiritualitate, stefan cel mare, turism, turism in judetul neamt, turism in neamt, turism neamt, XIX
Manastirea Razboieni se afla la Razboieni-Valea Alba, pe locul unde Stefan cel Mare a încercat sa opreasca valul pustiitor al ostilor turcesti, se inalta in amintirea grelelor încercari din vara anului 1476, unul dintre cele mai valoroase si interesante monumente din judetul Neamt.
PREZENTARE
Intrarea in incintă este arcuita sub turnul-clopotnita asezat la nord-vest. El nu se aseamana cu turnurile construite de Stefan cel Mare si este – fara indoiala – produsul unei epoci mai tarzii. Biserica, in schimb, are acelasi plan cu celelalte ctitorii ale viteazului domn, de la Piatra-Neamt si Borzesti, alcatuind impreuna o categorie distincta in cadrul stilului arhitectonic ce s-a definit atunci. Desi a suferit numeroase prefaceri de-a lungul celor cinci veacuri de existenta, Manastirea Razboieni a fost readusa la forma sa initiala in urma lucrarilor de restaurare din anii 1975-1977, care au indepartat pridvorul de la intrare, turlele ridicate în secolul al XIX-lea si celelalte adaosuri ce denaturau infatisarea întregului ansamblu.
Ca si la Piatra-Neamt, exteriorul este impodobit cu doua siruri de ocnite sub cornisa, cu aceeasi dispunere ce se bazeaza pe repartizarea a două ocnite mici peste una mare. Manastirea Razboieni nu are sanuri laterale iar absida altarului este de forma poligonala, fiind acoperita de noua firide alungite. S-au construit si doi contraforti cam de acelasi tip ca la Piatra-Neamt dar – lucru putin obisnuit si in parte inexplicabil – sunt amplasati de-o parte si de alta la limitele absidei altarului.
Ornamentatia exterioara din Manastirea Razboieni a fost deteriorata de-a lungul veacurilor si a stat apoi ascunsa sub straturi groase de tencuiala, dar lucrarile de restaurare la care ne-am referit au relevat existenta acelorasi benzi de caramida smaltuita si discuri policrome cu bumbi centrali care infrumusetează ctitoriile lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamt, Borzesti si Piatra-Neamt.
Portalul de la intrare prezinta cunoscuta alternanta de toruri si cavete imbinate in arc frant, cu baze poligonale ornamentate. Si in acest caz luneta portalului a fost acoperita cu sculpturi lobate specific gotice, dar care n-au mai fost executate cu aceeasi acuratete si pricepere ca la Piatra-Neamt.
Sistemul de boltire din Manastirea Razboieni se caracterizeaza prin rezolvari constructive proprii acestui restrans grup de monumente. Pronaosul este acoperit cu doua calote sferice sustinute printr-un arc dublou în care se descarca alte trei arce longitudinale dispuse in trepte. Cupola naosului apasa direct pe cele patru arce piezise, iar acestea descarca la randul lor pe arcele dublouri transversale dinspre pronaos si altar. Arcele longitudinale, pe care le regasim si la Piatra-Neamt, sunt etajate si dispuse cate doua la fiecare zid. Trebuie de asemenea sa mai semnalam faptul ca arcele dublouri care sprijina cupola naosului la est şi la vest sunt separate de altar si respectiv de pronaos prin doua inguste boltiri semicilindrice, iar retragerile pilastrilor de sustinere au forma unor console angajate.
In ansamblu, intregul sistem de boltire al monumentului se remarca prin unitate si eleganta, creand privitorului un sentiment de incredere si echilibru interior.
PATRIMONIUL
In tezaurul de nepretuit al mostenirii materiale si spirituale pe care Stefan cel Mare a lasat-o posteritatii, Biserica “Sf. Mihail” din Razboieni-Valea Alba a capatat, inca de la zidire, semnificatii cu totul deosebite, ce pun inca o dată in lumina evlavia si taria de caracter a viteazului voievod.
In primul rand ca, fapt fara precedent, Manastirea Razboieni nu s-a mai inalţat pentru a consemna o noua izbanda a Domnului si a Tarii, ostenii romani fiind nevoiti sa se retraga de pe campul de lupta, după o indelungata si eroica rezistenta, in fata unui dusman ce detinea o coplesitoare superioritate numerica. Scopul strategic de intarziere a inaintarii otomane si de diminuare a fortelor invadatoare fusese desigur atins, dar nu putea fi vorba de înfrangerea inamicului atunci si acolo si de inlaturare a pericolului ce ameninta intreaga tara.
Decizia lui Stefan cel Mare de a evoca printr-o noua ctitorie evenimentele din vara anului 1476 releva o anumita conceptie a voievodului conform careia eroii raman eroi indiferent de rezultatul jertfei lor, iar orice actiune indreptata impotriva Islamului, intru apararea tarii si credintei, era binecuvantata de Dumnezeu si demna de amintit posteritatii.
Pe de alta parte, lacasul de cult, anume Manastirea Razboieni de deosebeste de toate celelalte fiind conceput cu destinatia speciala de a adaposti osemintele celor cazuti in 1476. Dupa doua decenii de la dramatica inclestare, Stefan cel Mare a decis deshumarea celor ce si-au pierdut viata pe campul de lupta, punand ramasitele acestora ca temelie noului asezamant. Aceasta realitate istorica, transmisa prin traditie si evocata indirect in pisania care s-a pastrat, a fost confirmata si de cercetarile arheologice prilejuite de ultimele lucrari de restaurare ce au redat infatisarea de inceput a bisericii. Atunci, desfacandu-se placile de piatra ale pardoselii si efectuandu-se o sectiune pe axul longitudinal al constructiei, a fost descoperit un strat consistent de resturi osteologice umane, cu o grosime inegala dar continuu in intreaga suprafata studiata. Aceste sfinte relicve confera bisericii calitatea de adevarat mausoleu feudal, singurul de acest gen din tara, menit sa adaposteasca osemintele tuturor celor cazuti pentru Tara si Credinta, indiferent de obarsie si de rang.
In acest context, se poate spune ca, fara a se putea impune prin proportii si monumentalitate, Manastirea Razboieni se inscrie printre marile valori ale patrimoniului istoric si artistic romanesc, dainuind peste veacuri ca un simbol al dragostei de libertate si al spiritului de sacrificiu care au innobilat dintotdeauna existenta acestui popor.
Scrie un comentariu
iunie 1, 2009 la 9:53 am (Atractii turistice, Destinatii Turistice, Manastiri din judetul Neamt, Obiective turistice)
Tags: atractii turistice neamt, cai de acces, calugari, Carpatii Orientali, cazare manastirea Horaita, destinatii turistice neamt, Horaita, icoana Maicii Domnului, Izbavitoare de seceta, judetul neamt, lacase de cult, manastirea Horaita, Manastiri, manastiri in judetul neamt, manastiri in moldova, manastiri in neamt, Muntii Stânisoarei, obiective turistice neamt, Schitul Horaicioara, turism in judetul neamt, turism in neamt, turism neamt, viata duhovniceasca
Manastirea Horaita este asezata la altitudinea de 600 de metri, nu departe de poalele muntelui Horaiciorul – 1.076 de metri, langa versantul rasaritean al muntilor Stanisoarei din Carpatii Orientali. Manastirea – initial, numai biserica de mir – a luat fiinta acum mai bine de cinci veacuri.
Manastirea Horaita a fost ridicata de calugarii care, doritori de retragere, pusniceau razleti prin poienile din preajma. Dovada acestui fapt stau astazi toponime ca “Poiana lui Calinic”, “Poiana lui Iov”, “Poiana lui Silvestru”, locuri ce pot fi usor identificate in preajma manastirii.
Drumul spre manastirea Horaita poate fi strabatut atat cu masina cat si pe jos. Din drumul national 15C Piatra Neamt – Targu Neamt, in dreptul localitatii Dobreni, se parcurg 15 kilometri pe drumul judetean 156A, prin localitatile Negresti si Poiana. O alta modalitate de a ajunge este oferita de acelasi drum national, dinspre Targu Neamt in dreptul localitatii Cracaoani pe drum comunal nemodernizat de 6 kilometri.
Odorul cel mai de pret din manastirea Horaita este icoana Maicii Domnului “Izbavitoare de seceta” – facatoare de minuni . Distinsa ca valoare artistica, realizata in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ea provine din vechea biserica de lemn a Horaitei. Imbracamintea in argint a icoanei a fost realizata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Departe de zgomotul lumii, atat la manastirea Horaita, cat si la Schitul Horaicioara, se continua traditia vrednicilor inaintasi de a impleti armonios rugaciunea, munca, ascultarea si isihasmul. In acest loc binecuvantat de Dumnezeu, pelerinul dornic de liniste se poate bucura si de cuvantul cel folositor pentru viata duhovniceasca.
In spiritul ospitalitatii proverbiale a romanilor, obstea de la Horaita ofera pelerinilor veniti din toate colturile tarii cazare si masa. Vreme de una, doua sau chiar trei zile te poti bucura fara griji de pacea duhovniceasca si linistea padurii.
Cazarea se face, in functie de numarul pelerinilor, in camere de 3-4 persoane sau la comun. Si masa este asigurata pe aceasta perioada prin bunavointa ostenitorilor manastirii. iar tinuta decenta si comportamentul adaptat mediului nu pot sa lipseasca.
Daca doriti un sejur de neuitat in judetul neamt CLICK AICI
Scrie un comentariu
mai 28, 2009 la 2:29 pm (Atractii turistice, Destinatii Turistice, Manastiri din judetul Neamt, Obiective turistice)
Tags: 1600, 1779, 1932.1835, agroturism neamt, alexandru vlahuta, asezamant, atractii turistice neamt, Carpatilor Moldovei, Casa Veniamin Costachi, cascada Duruitoarea, Catapeteasma, ceahlau, comuna Ceahlau, destinatii turistice neamt, durau, hramul Buna Vestire, hramul Schimbarea la Fata, judetul neamt, la poalele Ceahlaului, manastire de maici, manastirea durau, Manastiri, manastiri in judetul neamt, Manastiri neamt, manastiri romania, neamt, nicolae tonitza, obiective turistice neamt, schit de calugari, Schitul Durau, turism in judetul neamt, turism in neamt, turism neamt
Manastirea Durau este situata in comuna Ceahlau, judetul Neamt. La 5 km distanta de acest lacas se afla cascada Duruitoarea, de unde ii vine si numele.
In jurul muntelui Ceahlau au existat numeroase schituri, dintre care unele au ars, iar altele au fost acoperite de avalanse. Cea care a scapat de prapad si a facut fata vremurilor a fost si este manastirea Durau. Inca de la 1600 s-a stiut despre un schit de la poalele Ceahlaului, ce era condus de nepoata lui Vasile Lupu, maica Mariana.
1779 este anul primei atestari documentare ale edificiului. Intre anii 1932-1835 a fost ridicata actuala biserica de catre cativa calugari de la manastirea Neamt si Secu. Sfintirea acestui asezamant a savarsit-o mitropolitul Veniamin Costachi, avand hramul Buna Vestire.
In 1853 s-a realizat pictura pridvorului bisericii, in ulei, de catre monahii Macarie, Pimen si Ghervasie. Pictorul Nicolae Tonitza si ucenicii sai au pictat restul bisericii, in tehnica encaustica, intre anii 1935-1937.
Catapeteasma sculptata in lemn de tei si poleita cu aur a fost pictata in Constantinopol. Din secolul al XVIII-lea exista Icoana mare, argintata a Maicii Domnului. Turnul clopotnita din manastirea durau a fost construit in anul 1835 si adaposteste paraclisul cu hramul Schimbarea la Fata.
Vechile constructii ale bisericii din manastirea durau cuprind si Casa Veniamin Costachi si vechea clopotnita din lemn.
In anul 1959, manastirea Durau functiona ca biserica parohie , apoi ca schit de calugari, iar din 1991 a redevenit manastire de maici.
Alexandru Vlahuta despre manastirea Durau: “Urcam un tapsan intunecat de brazi si iesim in luminis, in larga faneata de la poalele Ceahlaului, la Schitul Durau. Toaca rasuna limpede in pacea cuprinsului. Soarele scapata spre asfintit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Suietele izvoarelor s-aud bolborosind ca niste glasuri pe sub pamant. Maret, fantastic se ridica-n fata noastra, ca un dom urias, Pionul – batranul rege al Carpatilor Moldovei.
Un comentariu
mai 19, 2009 la 7:48 am (Atractii turistice, Destinatii Turistice, Manastiri din judetul Neamt, Obiective turistice)
Tags: agroturism neamt, alexandru cel bun, Alexandru Lapusneanu, Atractii turistice, atractii turistice neamt, biserica, bistrita, bizantin, cai de acces, calugari, Destinatii Turistice, destinatii turistice piatra neamt, elemnete gotice, fresca, hram, icoana, informatii, judetul neamt, manastire, manastire de calugari, manastirea bistrita, Manastiri, manastiri in judetul neamt, Manastiri neamt, neamt, obiective turistice neamt, paraclis, petru musat, picturi, plangerea lui Iisus, poze manastiri, sculpturi, stefan cel mare, turism in judetul neamt, turism in neamt, turism neamt
Manastirea Bistrita este o manastire de calugari cu 28 vietuitori, purtand hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august) si “Izvorul Tamaduirii” (prima vineri dupa Pasti). Se afla in comuna Viisoara, judetul Neamt, la 9 km de Piatra Neamt, 58 km de Roman. Manastirea Bistrita temeinic organizata de Petru Musat (1374-1391) pe locul unei biserici de lemn. Cert ctitorita de Alexandru cel Bun inainte de 1407, dupa care a fost recladita de Petru Rares (1541-1546), apoi rezidita de Alexandru Lapusneanu in 1554.
Manastirea Bistrita are infatisare monumentala, ornamentatie sobra si sculpturi in piatra cu elemnete gotice. Are picturi in fresca din sec. XV, in turn clopotnita, ridicat de Stefan cel Mare si Sfant la 1498, fragmente din fresca din 1590 in pridvor si din 1814. Se mai pastreaza icoana “Sfantei Ana”daruita Doamnei Ana, sotia lui Alexandru cel Bun din partea sotiei unui demnitar bizantin si de asemenea clopotul lui Stefan cel Mare si Sfant din 1494. Paraclisul manastirii bistrita are hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) si este atribuit lui Petru Rares. Aici se gasesc mormintele lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale Ana. In colectia de arta a manastirii bistrita se gasesc: icoana “Plangerea lui Iisus” (sfarsitul sec. XVI) si icoana “Maica Domnului cu pruncul” (sec XVII).
Scrie un comentariu
mai 6, 2009 la 7:56 am (Atractii turistice, Destinatii Turistice, Manastiri din judetul Neamt, Obiective turistice)
Tags: agrement, agroturism, arcade, arhitectura, asezare, Atractii turistice, atractii turistice neamt, biserica, Biserica Mare, cai de acces, cazare, cetate, concediu, destinatii turistice neamt, excursii, informatii, Istoric, judetul neamt, lacas de cult, manastirea secu, Manastiri, manastiri in judetul neamt, manastiri moldova, Manastiri neamt, mitropolit, Mitropolit Varlaaam, modoveneasca, mormant, munti, muzeu, naos, neamt, nestor ureche, obiective turistice neamt, paduri, Paraclise, poiana, pronaos, religie, Schituri, secu, targu neamt, turism, turism in judetul neamt, turism in neamt, turism neamt, turnuri, varlaam, vasile lupu, ziduri
Anul Constructiei: 1602
Construtor : Nestor Ureche
Locatie: Neamţ
Sumar:Manastirea Secu reprezinta arhitectura moldoveaneasca in perioada secolelor XVI-XVII. Aceasta integrează stilul valahilor si influenţează prin forma sa moldovenească. Aceasta include doua turnuri, unul de mai sus de naos, celalalt de mai sus de pronaos, precum şi două rânduri de arcade oarbe întâmplătoare în jurul fatadei bisericii. 
Manastirea Secu
,Manastirea Secu a fost zidita până în prima jumătate a secolului XIX. În acel moment, a fost un mic pridvor adaugat pe fatada de vest. Interiorul bisericii din manastirea Secu a fost repictata in 1850, şi Iconostasul din naos datează din acelaşi an. Există două mici nise stabilite în peretii din camera de înmormântare. În dreptul de nişă este mormântul fondatorului Nestor Ureche, iar în partea stângă, de nişă este mormântul soţiei sale Mitrofana.. Pe fatada de sud este o nişă, în care este mormântul Mitropolitul Varlaam.
Manastirea Secu
Masiva din pricina zidurilor de aparare si turnurilor de colţ, şi clădirilor adiacente care înconjoară biserica de pe toate cele patru laturi. Peretii si turnurile au fost reparati in timpul domniei lui Vasile Lupu. Comemorative de inscripţia iniţial introduse de catre domnitorul Lupu la Neamt, Cetatea este încorporat în turnul de sud-est. Pe inscripţia de piatra este sculptat un rafinat exemplu si anume stema moldoveneasca. Cladirile Monahale au fost reconstruite după teribilul incendiu din 1821.
Manastirea Secu se afla la a circa 22 de km de orasul Targu Neamt. Pricipala cale de acces este data de drumul dinspre Targu Neamt catre Pipirig.Reprezinta printre cele mai importante atractii turistice din judetul neamt datorita vechimii si pozitionarii acesteia.Inconjurata numai de paduri,manastirea are un aspect de cetate fiinda inconjurata de 4 ziduri asemenea unei cetati medievale.
Un comentariu
aprilie 30, 2009 la 2:48 pm (Manastiri din judetul Neamt)
Tags: agapia, agapia sat, agrement, agroturism, arhitectura, Atractii turistice, cai de acces, cazare, concediu, Destinatii Turistice, imagini, informatii, judetul neamt, maici, Manastirea Agapia, Manastiri, Manastiri neamt, moldova, monument istoric, monumente istorice, muzeu, neamt, obiectiv, ortodox, paduri, pensiuni, poze manastiri, religie, seminar, seminar agapia, spiritualitate, turism, vacanta
Manastirea Agapia situata in comuna Agapia la 12 km de orasul Targu Neamt.In decursul timpului Manastirea Agapia a fost cuprinsa de incendii,jefuita de bunuri,a suferit distrugeri dar insa a rezistat datorita consolidarii ei in timp.De-a cursul timpului a devenit monument istoric si arhitectura religiosa.
Pretioasa pictura din interiorul a fost realizata de marele pictor roman Nicolae Grigorescu(1858-1860).Mănăstirea deţine o biblioteca si o colectie muzeala de arta medievala.Pe langa manastirea Agapia maicutele ce intretin locul au infiintat si Seminarul Maicii Domnului unde in fiecare an cursantii obtin rezultate pe plan national.
Un comentariu
aprilie 28, 2009 la 1:50 pm (Manastiri din judetul Neamt)
Tags: agrement, agroturism, Atractii turistice, cazare, Destinatii Turistice, informatii, istorie, judetul neamt, Manastirea Varatec, Manastiri, Manastiri neamt, moldova, ortodox, padure, religie, romania, spiritualitate, targu neamt, turism
Manastirea Varatec
Manastirea Varatec, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt, este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m. Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Manastirea a luat fiinta in 1781-1785 prin osardia maicii starete Olimpiada (fiica unui preot din Iasi), la sfatul renumitului staret Paisie Velicikovski de la manastirea Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi.
La inceput a fost o modesta asezare monahala, cu o bisericuta din lemn si mai multe chilii. In perioada 1781-1788, dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec, prima stareta randuita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si in 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales ca intre timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia.
In 1803, Mitropolitul Veniamin Costache uneste manastirile Agapia si Varatec. Dupa cinci ani a fost inceputa constructia actuala, Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piatra de rau. Zidirea noii biserici se incheie in 1812 si a fost sfintita in 1841 dupa pictarea ei. In 1821 manastirea trece prin grele incercari fiind pustiita de turcii urmaritori ai eteristilor. Numarul mare de calugarite si buna lor organizare l-a determinat pe domnul Moldovei Mihail Sturza ca in 1839 sa declare independenta manastirii Varatec. Dupa anul 1844 s-au mai construit doua biserici (Nasterea Sf. Ioan Botezatorul, Schimbarea la Fata )si un paraclis (Sf. Nicolae ). In 1857, Manastirea Varatec “avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”.
Incendiul de la 10/11 iunie 1900 a facut mari pagube manastirii afectand cea mai mare parte a chiliilor, arzand acoperisul bisericii mari impreuna cu cele doua turle de lemn si clopotnita.
Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa incendiul din 1900, doar zidul inconjurator – ridicat intre 1808-1812 – pastrandu-se in forma sa initiala.
Arhitectura bisericii “Adormirea Maicii Domnului” imbina elementele stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea. Biserica este zidita in mijlocul incintei, din piatra de rau si caramida in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. In interior, pridvorul e acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul, intre care se ridica un zid sustinut de doua coloane ionice tarzii. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sfert de sfera la rasarit. Altarul este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul in 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.
Pictura bisericii a fost realizata in 1841 si s-a refacut in 1882 de pictorii T. Ioan si D. Iliescu. in anii 1968-1969 pictura a fost din nou spalata si intarita de pictorul Arintiu Avachian si ajutoarele sale D. Gurita, G. Popescu, G. Salagian, cu binecuvantarea Mitropolitului Moldovei Teoctist, cu pornirea si staruinta maicii Pelaghia Amilcar, stareta a intregului sobor, si cu obolul credinciosilor. Pictura de la Varatec se remarca printr-o anumita …caldura a omenescului, un anumit pitoresc fizionomic in portretistica si o tonalitate calda, deschisa, a culorilor….
Clopotnita, amplasata la 80 m est de biserica, este o constructie din zid masiva, cu gang de intrare si doua etaje in forma patrata. Are acoperisul in forma de mitra arhieresca. La primul etaj se afla paraclisul Sfantul Ierarh Nicolae. Clopotnita este cuprinsa in corpul de chilii pe doua nivele, cu prispa larga, sprijinita pe siruri de coloane din lemn. Pe latura nordica a incintei se afla staretia si cladirile administrative, iar pe cea sudica, la parter, s-a amenajat o bogata si atractiva colectie muzeala in spatiul fostului Atelier “Regina Maria”, construit in 1934 de catre regele Carol II la indemnul Mitropolitului Pimen. Muzeul pastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti.
O deosebita atentie au acordat staretele manastirii pregatirii profesionale a monahiilor, creandu-se incadrul manastirii Varatec mai multe ateliere-scoala dintre care mentionam: Scoala monahala de pregatire profesionala pentru mai multe indeletniciri si cultura generala pentru calugarite (infiintata la 1 sept. 1803 de Veniamin Costachi), Scoala de fete pentru calugarite (deschisa la 18 decembrie 1860), Scoala de adulte (infiintata la 1 septembrie 1911), Seminarul monahal pentru calugarite. In noiembrie 1940 functionau la Manastirea Varatic urmatoarele ateliere: broderie bisericeasca si legatorie de carti, covoare, tricotaj, tesut panza, pictura bisericeasca si arta decorativa, majoritatea acestora mentinandu-se si in prezent. 
La Manastirea Varatec a lucrat mai multi ani arhimandritul scriitor Valeriu Anania, ales in 1993 Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.
Un comentariu
aprilie 28, 2009 la 1:40 pm (Manastiri din judetul Neamt)
Tags: asezamant, asezare, Atractii turistice, biblioteca, biserica, biserica voievodala Inaltarea Domnului, cai de acces, cazare manastire, Icoana Maica Domnului, imagini manastiri, informatii, Istoric, judetul neamt, Manastiri, manastiri moldova, Manastiri neamt, medieval, muzeu, Paisie de la Neamt, Parinte Arhim. Benedict Sauciuc, patrimoniu, poze manastirea neamt, seminar teologic, viata liturgica
Mănăstirea Neamt este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activităţii monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii neamt îi este atribuită voievodului Petru I Muşat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, însă, pe amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuţă mai veche din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare la sfârşitul secolului al XV-lea şi are hramul Înălţarea Domnului.
În vara anului 1933, intra ca vieţuitor al Mânăstirii Neamt, Ilie, fiul lui Maxim şi al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
În incinta Manastirii Neamt se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă cu 11 clopote, Seminarul Teologic “Veniamin Costache”, precum şi un muzeu cu o colecţie de artă bisericească şi sala tiparului. Specific este Aghiazmatarul circular din faţa mânăstirii, unde se face sfinţirea apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni.
Aşezământul manastirii neamt are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mânăstirească (18000 volume) şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale. În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare), iar în pronaos se află moaştele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.
Scrie un comentariu